miercuri, 17 noiembrie 2010
joi, 30 septembrie 2010
I am committed to the call!
I hear his voice and I'm convicted
To rise above the status quo
He's asking me to live and listen
And to let His will move my soul
His holy spirit beckons
I can't help but answer
I am committed to the call
I vow to walk in blind faith
Willing to sacrifice it all
To reflect amazing grace
I am committed to the call
I will revel in the Son's light
And let His love come shining through
I will seek life from the true vine
And bear the fruit of holy truth
I'm drawn by words of wisdom
Whispering my name
To rise above the status quo
He's asking me to live and listen
And to let His will move my soul
His holy spirit beckons
I can't help but answer
I am committed to the call
I vow to walk in blind faith
Willing to sacrifice it all
To reflect amazing grace
I am committed to the call
I will revel in the Son's light
And let His love come shining through
I will seek life from the true vine
And bear the fruit of holy truth
I'm drawn by words of wisdom
Whispering my name
sâmbătă, 25 septembrie 2010
loving right now.
joi, 23 septembrie 2010
joi, 26 august 2010
luni, 23 august 2010
cor viu ești.
Cu albastrul cerului poposit pe inima-mi acum liniștită, pornesc într-o aventură de nimeni neștiută.
Cu soarele zbătându-se într-un tangou dulce pe trupu-mi firav, de lumină mă apropii..
Fiecare adiere a vântului, ce bucăți de fân îmi prinde-n păr, mă transformă într-o zână a prețioaselor căpițe de vise...
Fiecare fluture blând ce se topește în seninul inimii mele, aduce polen etern dintr-o Mână a Preaînaltului.
Fiecare rândunică și turturică ce bate în ecou, aduce un sărut dulce într-un depărtat dor.
Fiecare fisură de pământ îmi amintește că acesta nu este veșnic și că urmele pașilor mei sunt doar un strop de parfum de scurtă durată.
Fiecare nor de pace, alb... îmi arată cum este înăuntrul cerului de minunat...
... iar fiecare sămânță mă uimește cum îmi spune blând câte semințe mai am de presărat eu peste terenul din via Domnului.
Cu fiecare dor de veșnicie, cu fiecare eu plutit peste gândurile-mi îndreptate spre etern, știu sunt tot mai aproape de Tine, Isus.
Tu mi-ai așezat o scară ce coboară din cer, iau eu împreună cu Tine pășesc pe fiecare treaptă în parte. Chiar dacă uneori mă dezechilibrez, iar alteori chiar cad câteva trepte, Tu mereu mă ridici... și de braț cu Tine voi ieși biruitoare, așa încât de pe ultima treaptă să-Ți pot sări în brațe surâzătoare cu sufletu-mi plăpând, înaripat...
noni.
Cu soarele zbătându-se într-un tangou dulce pe trupu-mi firav, de lumină mă apropii..
Fiecare adiere a vântului, ce bucăți de fân îmi prinde-n păr, mă transformă într-o zână a prețioaselor căpițe de vise...
Fiecare fluture blând ce se topește în seninul inimii mele, aduce polen etern dintr-o Mână a Preaînaltului.
Fiecare rândunică și turturică ce bate în ecou, aduce un sărut dulce într-un depărtat dor.
Fiecare fisură de pământ îmi amintește că acesta nu este veșnic și că urmele pașilor mei sunt doar un strop de parfum de scurtă durată.
Fiecare nor de pace, alb... îmi arată cum este înăuntrul cerului de minunat...
... iar fiecare sămânță mă uimește cum îmi spune blând câte semințe mai am de presărat eu peste terenul din via Domnului.
Cu fiecare dor de veșnicie, cu fiecare eu plutit peste gândurile-mi îndreptate spre etern, știu sunt tot mai aproape de Tine, Isus.
Tu mi-ai așezat o scară ce coboară din cer, iau eu împreună cu Tine pășesc pe fiecare treaptă în parte. Chiar dacă uneori mă dezechilibrez, iar alteori chiar cad câteva trepte, Tu mereu mă ridici... și de braț cu Tine voi ieși biruitoare, așa încât de pe ultima treaptă să-Ți pot sări în brațe surâzătoare cu sufletu-mi plăpând, înaripat...
noni.
duminică, 15 august 2010
never alone!
„Când vrei să fii singur, prinde-mă de mână.. vom fi unul singur;iar tu, niciodată singur..”
joi, 12 august 2010
marți, 10 august 2010
mulțumesc, mulțumesc..
joi, 5 august 2010
frozen soul.

Ce folos să fii fierbinte și să ai sufletul înghețat... și în mijlocul verii, în mijlocul caniculei tu să nu lași măcar o rază blândă a iubirii să-ți petecească sufletu-ți geros?
Ce folos să mai respiri, să mai lași încă o bătaie de inimă să se ducă în abis, într-un nicăieri fără apus, când nu vrei să dai decât mormane de indiferență, și zdrobiri de ură?..
Ce folos să mai deschizi gura, să mai tragi aer în piept, când nu poți spune o vorbă bună, un susur blând, un puf de pace și nu de ceartă?
Ce folos să mai exiști, când tot ce găsești în cale calci și zdrobești fără-ncetare?
Ce folos să ai răbdare și să nu poți răbda nimic?
Ce folos ar mai avea să-ți scriu acum și să-ți vorbesc, de nu ai mai primi o șansă și-o iertare săvârșită?
...mereu, mereu te voi ierta oricât de mult m-ai sfărâma, mereu te voi iubi oricât voi mai trăi. Greșești și mă rănești, dar eu înghit și lăcrimez, poate cândva va fi Senin și poate atunci vei gusta și tu din El și te vei îmbăta de mirosul dragostei de Cer. Nu contează cât mai este până atunci; eu te voi aștepta.. voi aștepta cu nerăbdare aceea îmbrățișare dulce de părinte, te voi ierta și te voi iubi până când în zare soarele-o să apară, și-atunci inima ta se va dezgheța, scurgându-se dragoste peste mâinile mele zbârcite de așteptare..
Și vreodată de voi mai sta pe gânduri să mă întreb de ce trăiesc... un falnic glas îmi va răspunde:
-„Să Lupți, Să Speri și Să Iubești!”.. știu vei fi cu mine până la sfârșit să mă ții de mână pentru că „Tu nu părăsești pe cei ce Te caută, Doamne!” (Ps. 9:10b)
nooni.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


