vineri, 12 martie 2010

Ascunde-mă în Tine.


Ascunde'mă în Tine, ascunde'mă în buzunar și lasă'mă să ruginesc acolo înecată în iubirea'Ți...capturată de acea iubire țesută într'o pânză eternă..Ascunde'mă,Tată, și păstrează'mă ca pe o petală în grădina Ta cu flori de sticlă.
Ah, Ava! Scoate'mă din sacoșa acestei lumi care îmi sparge inocența din ochi... Tată! Adâncește'mă înapoi în copilăria de ieri, căci azi cineva mi'a smuls o piatră atât de prețioasă a copilului din mine... șorțul umilinței mi l'a așternut drama de azi... soarele'l port în cârcă încercând să'l salvez să nu'i fie luat și lui inocența razelor palide...iar celelalte jucării le ascund sub haine,să nu'mi fie furate de acei oameni mai prefăcuți decât vestimentația lor,și le aud doar sunetele degerate sub palton...Alerg spre Tine cu buzunarele pline de cioburile inocenței ce mi'a mai ramas știu că mă primești așa cum sunt... Alerg spre Tine mutilat de lume... Alerg, pierzându'mă în tăcerea lacrimei... Alerg spre Tine, știu că Tu mă vei ridica ca pe o emblemă a pasiunii pt Adevăr... Alerg spre Tine și de departe zăresc avalanșa frumuseții brațelor Tale aruncate pe orizontul meu... strânsă acolo în mângâierea mânecilor Tale,simțind scârțâitul florilor de primavară invadându'mi sufletul,.. eram din nou copil... copil scăldat în uitarea spaimei copilăriei de ieri...
Păstrează'mă Doamne în plapuma'Ți de dragoste și crește'mă în eternitatea sunetului de iubire divină...
Sunt liberă!Pe aripile existenței Tale!

Semnat: no.ni~ (N.N.P.)

joi, 11 martie 2010

Crucea Ta- comoara mea


...mă crucifică din nou, mă taie în crucificări ca o lămâie în bucăți subțiri ca de sticlă, și'mi bate mii de cuie'n mâini (spărgându'mă în mii de cioburi,fără să fie conștienți), și atâtea pietrii sunt aruncate'n mine, cufundate în ființa'mi....
sunt atât de mototolită și atât de zdrobită... durerea'mi curge de la tâmple până la glezne,și ei nu au un gram de milă... Lumina o strig și parcă nu vrea să'mi răspundă... rămân fără putere , dar totuși sunt conștientă că Lumina încă mai privește spre mine, dar nu satisfăcută de ceea ce mi se întâmplă (ca oamenii aceia pictați în egoism) Ah Dulce Lumină, privești spre mine cu lacrimi prăfuite în ochi, dorind să strivești pe cei ce mă doboară.. dar n'o face pt că asta m'ar durea și mai mult...mă privește șoptindu'mi fărâme de Adevăr, dar eu rămân fără putere și nu'nțeleg ce'mi spune...simțeam că mă duc, și mă gândeam la fericirea pe care atâtea persoane minunate mi'au dorit'o, și nu am aflat'o niciodată... ah, fericirea aceea... în care doream să mă înec..., știam că fericirea mea era lacul acela de Lumină care stătea și doar mă privea... Da, stiu, eu am ales calea aceasta dureroasă și grea, dar care îmi aduce cele mai mari petale de fericire, și privesc la fericirea oamenilor printr'un parbriz prăfuit... și îmi dau seama cât este de trecătoare ...cât sunt de fericiți acești gândaci care mănâncă din pământ zilnic... Eu am ales crucea și cuiele pe care le'a ales și Isus.. Crucea- brațe calde la apus firav.. Cuiele- ploaie ștearsă imprimată pe suflet... Sângele scurs - bălți de dragoste abruptă...... acum pot să înțeleg acel adevăr șoptit : "Tu ești spartă și remodelată în ochi de Tată!"

no.ni~ (N.N.P.)

miercuri, 10 martie 2010

Ochii...



Ochii, cristale de iubire dăruite de Tata.
Ochii, porțile care se deschid inainte de zori.
Ochii, acele raze de soare cu mâneci lungi
Ochii, ferestrele cu un soare veșnic
Ochii, obloane sparte în mii de cioburi la fiecare lacrimă picantă
Ochii, oglinzi multicolore ce reflectă inima
Ochii, acele guri care mănâncă zilnic din cer
Ochii, lumânări cu priveliște de stele.
Ochii, globuri care împodobesc bradul trupului
Ochii, băncile care privesc tot timpul și în fața cărora mii de persoane se opresc și șed:)
Ochii, secretele care n'au înteles
Ochii, acele scoici desenate în carouri
Ochii, tobele care fredonează fericire.
Ochii, petale de praf transpirate.
Ochii, ziduri ale inocenței ciuruite de mitralierele secolului de acum.
Ochii, buzunare care adâncesc comori.
Ochii, nasturi în formă de șoapte
Ochii, acele pervarzuri care privesc umbre
Ochii, frunze în zarea cărora de atatea ori a fost fum și furtună...
Ochii, capodopere pe care lumea încearcă să le fure
Ochii, acele scene care atunci când tragi cortina nu mai rămâne nimic
Ochii, cufere care păstrează noiane de amintiri dincolo de vremuri
Ochii, acele flori care nu se veștejesc
Ochii, acei bocanci plini de noroi când inima zbiară
Ochii, acele note pe care nu le poți smulge din melodie
Ochii, acele izvoare însetate după apă divină
Ochii, acele lacuri speriate ce nu seacă.
Ochii, bucățele de ciocolată modelate în forma unor mere de lumină.
Ochii, flori de sticlă care sfarmă adevărul
Ochii, acei păienjeni peste care adesea ning încețoșări.
Ochii... acele daruri țesute într'o pânză pe chip, de Creator!
Prețuiește'i cât ii mai ai,doar cu ei poți vedea Lumina!
"Give me your eyes for just one second
Give me your eyes so i can see
Everything that i keep missing..."


no.ni~

joi, 4 martie 2010

Rani.


Adeseori cand iti simti ranile atat de dureroase,precum niste sabii infipte in strafundurile sufletului tau,cand iti simti ca inima ti'e sparta in mii si mii de tandari, de parca inima iti era o papusa de portelan si din greseala a cazut pe jos, calcata in picioare de toti,spargandu'se in multe,multe cioburi...

Atunci cand tuturor celor din jur le este teama sa se apropie de tine din cauza infatisarii inimii tale atat de transfigurate...

Atunci cand esti strans in labirintul vinovatiei, si te zbati ca un peste pe uscat...

Atunci cand nu mai ramai cu nimic si durerile ranilor te pun pe o cruce a greselilor tale,unde te rastignesti tu insuti pentru ca nu te poti ierta...

Vino la crucea lui Isus, El te iarta de tot ce ai facut rau, doar sa vii la El asa cum esti...

Vino la El cu miile de bucatele de foi ale sufletului pe care vantul le sufla dintr'o parte in alta...

Vino chiar daca nu mai ai nimic...

Vino, El te cheama... Oita pierduta, Bunul tau Pastor te cauta...

Oricat ai incerca sa iti ascunzi ranile, sa le dai cu fard in nestire, oricat de mult fond de ten ai pune pe vanatai,si oricat de mult te'ai stradui sa schitezi cu un creion un zambet, durerile raman si niciodata nu vei fi in stare sa ascunzi ranile de tot, pentru ca Isus iti cunoaste inima intreaga... Las'o in mana Lui sa o bandajeze si sa o ingrijeasca El, caci El e Medicul Suprem. Isus a spus: "Nu te teme,crede numai, si va fi tamaduita" si "Iertate iti sunt pacatele!"

Cu siguranta nu te va lasa sa pleci acasa asa cum ai venit, iti sopteste: "credinta ta te'a mantuit; du'te in pace".
Vino acum la El si nu mai amana!

El e singura speranta celui fara de speranta!




no.ni

miercuri, 3 martie 2010

Pentru ca te iubesc.


Pentru ca te iubesc cu o iubire vesnica!

Eu.. din nou stransa aici, intre 4 pereti si am impresia ca acesti pereti imi fura tot aerul si nu mai pot respira, totusi respir. Imi simt rasuflarile atat de greoaie si apasate si oftarile atat de dese... imi simt stelutele siroaie ce'mi curg pe obraz in nestire, dar stiu ca in adanca iarna a singuratatii ce o simt in mine, stiu ca exista un Soare care imi zambeste si imi spune in fiecare clipa cat de mult ma iubeste... ma iubeste atat de mult, si ce sunt eu sa ma iubeasca atat de mult? Ah, cum as putea sa nu'L iubesc? , cand in fiecare zori de zi El imi asterne o raza calda pe frunte, iar in fiecare miez de noapte ma incalzeste la pieptul Sau... Atunci cand zgribulesc pe cale, El ma acopera cu o patura de caldura si ma ridica si ma ajuta sa merg inainte... Imi este aproape si nicicand singura nu ma lasa. Imi aseaza luna la fereastra inimii mele si cand privesc spre ea simt ca ma inec in lumina dulce care o emana.... Ma iubeste atat de mult incat imi transforma acesti 4 pereti intre care ma aflu acum, in nori de puf de papadie pe care ma las sa plutesc sub o ploaie de stele de miere ce curge deasupra capului meu.

Ce clipe minunate sunt cele petrecute cu Iubitul sufletului meu! Si cum as putea sa nu'L iubesc, cand Il simt atat de aproape? Cand si strigatul meu mut il aude si imi raspunde muntelui de urlete in cele mai minunate feluri... si stiu nicicand nu ma va lasa sa ma usuc ca o coaja de portocala, de ce? El mi'a raspuns cu o voce plina de lumina: "De aceea, pentru ca ai pret in ochii Mei,pentru ca esti pretuit si te iubesc" (Isaia 43:4)

Multumesc Parinte pentru toate acordurile de ras cristalin, dar si pentru stelutele inghetate pe obraz... Iti multumesc Parintele meu, Iti multumesc!

no.ni

luni, 19 octombrie 2009

Scrisoare de la Tata.


Îţi scriu pentru că…


Îmi este dor de „iarna” inimii tale… Îmi este dor să Mă priveşti şi să te laşi copleşită de măreţia Mea, de sfinţenia Mea, de puterea Mea, de suveranitatea Mea, de bunătatea Mea, de îndurarea Mea, de dragostea Mea, de credincioşia Mea, …. de Mine!! Îmi este dor să fii încântată de Mine…. de cine sunt Eu!

Îmi este dor de „ primăvara” inimii tale…Îmi este dor să îţi simt inima care bate doar pentru Mine, îmi este dor să te vad roşind atunci când ştii că eşti privită de Mine. Îmi este dor să împărtăşeşti cu Mine primele tale gânduri şi sentimente. Îmi este dor de privirea ta… Îmi este dor de momentele când te laşi surprinsă de micile Mele atenţii… Îmi este dor să îţi spun cât eşti de frumoasă şi să mă auzi… şi să Mă crezi… Îmi este dor să strig că te iubesc şi tu să tresari la auzul acestor cuvinte…

Îmi este dor de „vara” inimii tale… Îmi este dor să mă bucur împreună cu tine, să râdem împreună, să dansăm, să cântăm, să alergăm, să ne aventurăm împreună… Îmi este dor să mergem împreună în locurile noastre preferate şi să sărbătorim relaţia noastră… Îmi este dor să povestim doar noi doi!

Îmi este dor de „ toamna” inimii tale… Îmi este dor să te văd retrăgându-te din forfota lumii şi cuibărindu-te în braţele Mele…. cu siguranţă că Eu nu te voi respinge! Îmi este dor să-ţi simt inima tânjind doar după Mine, Îmi este dor să te văd odihnindu-te pe umărul Meu… Îmi este dor să mă laşi pe Mine să-ţi şterg lacrimile! Îmi este dor să te văd dependentă de Mine…. şi doar de Mine… Îmi este dor să fim doar noi…

Îţi scriu pentru că… Îmi este dor de TINE!

Îmi este dor să-ţi spun… că: EŞTI FRUMOASĂ! EŞTI DORITĂ! EŞTI CUNOSCUTĂ PE DEPLIN!EŞTI PROTEJATĂ! EŞTI IERTATĂ! EŞTI CURĂŢITĂ!

EŞTI PRIVITĂ! EŞTI PREŢIOASĂ!

EŞTI PRINŢESA MEA!

EŞTI MIREASA MEA FRUMOASĂ!… şi să crezi!!!

… Ţie îţi este dor de Mine?

Dacă ai şti cât de largă, cât de lungă, cât de adâncă şi cât de înaltă este dragostea Mea pentru tine, ai înţelege cât de dor Îmi este de tine! Te întrebi dacă acum eşti prea departe de Mine? Dragostea Mea pentru tine este mai largă decât „ distanţa” dintre noi doi! Te întrebi dacă ai stat prea departe de Mine prea mult timp? Dragostea Mea pentru tine va aştepta şi mai mult! Te gândeşti că nimeni nu doreşte o persoană ca tine? Dragostea Mea este mai înaltă decât a tuturor celorlalţi! Eşti sigură că nu te mai pot ajunge? Dragostea Mea este destul de adâncă pentru a te ajunge oriunde ai fi! Nu vei putea niciodată ajunge la capătul dragostei Mele pentru tine… pentru că dragostea Mea este necondiţionată! Este destul de largă, de lungă, de adâncă şi de înaltă pentru a-ţi fi de ajuns!

… Ţi s-a făcut dor de Mine? Te invit …unde vrei tu, dar să fim doar noi doi!

TE IUBESC!!!

joi, 27 august 2009

Rabdarea.

Rabdarea este mai mult decat suportarea. Viata unui sfant este in mainile lui Dumnezeu asa cum sunt arcul si sageata in mainile unui arcas. Dumnezeu tinteste inspre ceva ce sfantul nu poate vedea, si El incoarda arcul, mai mult si mai mult, si sfantul zice din cand in cand, "Nu mai pot". Dumnezeu insa nu-l ia in seama, El incoarda in continuare ascul pana ce tinta apare in bataia sagetii, dupa care da drumul corzii. Increde-te in mana lui Dumnezeu. Cultiva-ti relatia cu Isus Hristos prin rabdarea credintei.

                                                                                                       Oswald Chambers.

sâmbătă, 8 august 2009

Zambetul Lui bland.


 Isus S-a dus la Muntele Maslinilor. Dar dis-de-dimineata a venit din nou in Templu; si tot norodul a venit la El. Pe cand sedea jos si-i invata, carturarii si fariseii I-au adus o femeie prinsa in adulter. Au pus-o in mijlocul lor.

 "Invatatorule", I-au zis ei, "femeia aceasta a fost prinsa chiar cand preacurvea. Moise, in Lege, ne porunceste sa ucidem cu pietre pe astfel de femei. Tu, deci, ce zici?"

 Isus S-a plecat jos, si scria ceva pe pamant. Fiindca ei nu incetau sa-L intrebe, El S-a ridicat, si le-a zis, "Cine dintre voi este fara pacat, sa arunce cel dintai cu piatra in ea".

 Apoi S-a plecat iarasi si scria ceva pe pamant. Cand au auzit cuvintele acelea, au iesit unul cate unul, incepand de la cei mai batrani, lasandu-L pe Isus singur cu femeia.

 Femeia statea singura, tremurand, in fata omului care acum se ridicase in picioare.

 "Unde au plecat cu totii?", a intrebat-o El, zambind. "Nu te-a condamnat nimeni?"

 "Nu", sopti ea, privind in jos. "Nimeni, Doamne."

 "El ii ridica barbia. "Nici Eu nu te condamn", ii zise El cu un zambet bland.

 Apoi deveni serios si-i vorbi ca un parinte care-si disciplineaza copilul. "Acum du-te si sa nu mai pacatuiesti."

 Ea incepu sa planga, nu de rusine, ca mai inainte, ci de usurare. El o salvase de la moarte. Si-i daduse inapoi ceea ce-i furasera ceilalti. Ii parea rau, teribil de rau. Gasise in cele din urma pe Cineva care luase asupra Lui durerea ei.

joi, 6 august 2009

Invata sa ierti si sa primesti iertare

Ca un multumesc frumos pe care sa i-L spuneti lui Dumnezeu pentru faptul de a va fi ales pentru aceasta viata noua de dragoste, imbracati hainele pe care vi le-a cumparat El si pe care cu atata generozitate vi le-a pus in dulapul vostru spiritual: mila, bunatate, smerenie, incredere si rabdare. Nu fiti aroganti, nu jigniti, nu fiti ranchiunosi, ci fiti smeriti, de ajutor altora si iertati cu bucurie si deplin pe aceia care va gresesc, asa cum si Hristos v-a iertat pe voi. Dar, mai important decat sa va imbracati cu orice alta haina pe care o aveti in garderoba, imbracati-va cu dragoste. Pentru ca dragostea este piesa esentiala a intregii voastre tinute si care da stralucire tuturor celorlalte piese.

                                                                                                Coloseni 3:12-14 [traducere parafrazata]

sâmbătă, 1 august 2009

Tradat de limbaj


 - Acest om era si el cu Isus, l-a acuzat galagios pe Petru o slujnica din curtea Marelui Preot.

 - Nu-l cunosc pe omul acesta! s-a aparat Petru.

 - Nu mai incape nici o indoiala ca si tu esti unul dintre ei, i-au intors-o cei ce se aflau in preajma.

 - Tu esti Galilean. Si vorba te da de gol.

 Si asa era. Desi Petru a negat lucrul acesta, el nu si-a putut ascunde identitatea. Accentul sau l-a dat de gol.

 Vorbirea noastra nu numai ca indica locul geografic de unde provenim, ci releva si caracterul cel mai ascuns al inimii noastre.

 "Caci din prisosul inimii vorbeste gura," spune Domnul Isus. "Omul bun scoate lucruri bune din visteria buna a inimii lui; dar omul rau scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui." Cuvintele pe care le rostim ne clasifica imediat ca buni sau rai in ochii oamenilor - cu atat mai mult in ochii unui Dumnezeu omniscient, care cunoaste toate secretele interioare ale inimii noastre.

 De fapt, felul in care vorbim este atat de important, incat Domnul Isus ne spune in Matei 12:36-37: "Va spun ca, in ziua judecatii, oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor, pe care-l vor fi rostit. Caci din cuvintele tale vei fi scos fara vina, si din cuvintele tale vei fi osandit."

   Vorbirea care condamna

 1. Folosirea in desert a Numelui lui Dumnezeu.

 "Sa nu iei in desert Numele Domnului, Dumnezeului tau; caci Domnul nu va lasa nepedepsit pe cel ce va lua in desert Numele Lui." (Exod. 20:7) Folosirea in desert a Numelui lui Dumnezeu sau a Numelui lui Isus in juraminte sau injuraturi este o blasfemie.

 2. Expresiile de jargon.

 "Felul vostru de vorbire sa fie: ,,Da,da; nu,nu''; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rau." (Matei 5:37) Multe discutii se incadreaza in aceasta categorie. Expresii precum: sa mor eu, pe toti sfintii, sa-ti tragi palme si chiar naspa, benga si toate celelalte (le stiti voi...) vin de la cel rau.

 3. Discutiile si glumele murdare, ridicole.

 A spune ceva doar pentru a te distra sau a intretine atmosfera, a vorbi despre perioada de prietenie, despre casatorie si reproducerea intr-o maniera sugestiva si impura si a lua in deradere lucrurile sacre si sfinte nu reprezinta altceva decat profanare. "Sa nu se auda nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase; ci mai degraba cuvinte de multumire." (Efeseni 5:4)

 4. Vorbirea lingusitoare.

 "Cine linguseste pe aproapele sau, ii intinde un lat sub pasii lui." (Prov. 29:5) "Nimiceasca Domnul toate buzele lingusitoare, limba care vorbeste cu trufie." (Psalmul 12:3) Vorbirea lingusitoare inseamna a lauda o persoana fara sa fii sincer in interiorul tau sau a o lauda mai mult decat merita.

 5. Vorbirea de rau.

 Aceasta include clevetirea, barfa, cuvintele manioase si ,,caracterizarile'' pline de ,,epitete sugestive''. " Nu va vorbiti de rau unii pe altii, fratilor!" (Iacov 4:11)

"Lepadati, dar, orice rautate, ... si de clevetire." (1 Petru 2:1) "Sa nu vorbeasca de rau pe nimeni, sa nu fie gata de cearta, ci cumpatati, plini de blandete fata de toti oamenii." (Tit 3:2)

 6. Minciuna

 "De aceea, lasati-va de minciuna: ,,Fiecare dintre voi sa spuna aproapelui adevarul.'' (Efeseni 4:25) ,,Nimic intinat nu va intra in ea, nimeni care traieste in spurcaciune si in minciuna; ci numai cei scrisi in cartea vietii Mantuitorului.'' (Apocalipsa 21:27) Minciuna nu inseamna doar a spune neadevarul, si si a spune adevarul pe jumatate.

 Vorbirea care justifica

Felul de a vorbi al Domnului Isus  s-a adaugat frumusetii caracterului Sau. "si toti Il vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har, care ieseau din gura Lui..." (Luca 4:22) "Ei erau uimiti de invatatura Lui, pentru ca vorbea cu putere." (Luca 4:32) "Aprozii au raspuns: ,,Niciodata n-a vorbit vreun om ca omul acesta'' (Ioan 7:46)

Aceste marturisiri facute de criticii lui Isus dovedesc efectul vorbirii corecte. Isus a rostit Cuvantul lui Dumnezeu in adevar. El l-a pus pe Pilat in incurcatura afirmand ca oricine este din adevar aude vocea Lui. 

 1. Vorbirea noastra trebuie sa fie o sursa de har pentru cei ce ne asculta. (Efeseni 4:29)

Trebuie ca ea sa-i binecuvanteze pe cei ce o aud, ca ei sa fie incurajati sa-l slaveasca si sa asculte de Dumnezeu.

 2. Pe cuvantul nostru treuie sa se poata conta.

"El nu-si ia vorba inapoi, daca face un juramant [o promisiune] in paguba lui." (Psalmul 15:4b)

 3. Vorbirea noastra trebuie sa fie o fantana nesecata de lauda si adoratie pentru Dumnezeul nostru atotputernic.

"Vorbiti intre voi cu psalmi, cu cantari de lauda si cu cantari duhovnicesti, si cantati si aduceti din toata inima lauda Domnului. Multumiti totdeauna lui Dumnezeu Tatal, pentru toate lucrurile, in Numele Domnului nostru Isus Hristos." (Efeseni 5:19-20)

Concluzie 

 "Caci cine iubeste viata, si vrea sa vada zile bune, sa-si infraneze limba de la rau, si buzele de la cuvinte inselatoare." (1 Petru 3:10) Aceste cuvinte simple au fost scrise de unul care a blestemat si a facut juraminte. Intocmai cum buzele lui Petru au fost curatite si innoite prin puterea Duhului Sfant, la fel si limba si buzele noastre pot fi curatite daca ne pocaim si ne intoarcem la Dumnezeu.

                                                                                                                            Rod and Staff Publishers.