de citit!

"Nu-l mai trata pe Dumnezeu ca pe un purtator de grija pe care il chemi cand ai gresit cu ceva si cand vrei ca cineva sa curete in urma ta; sau ca pe cineva care iti face rost de ceea ce doresti cand tu nu poti. Nu apela la Dumnezeu pentru o minune, ci stabileste cu El zi de zi o relatie; si astfel vei putea pasi in purtarea Lui de grija miraculoasa din fiecare zi. In loc sa te plimbi de colo-colo, ramai in relatie cu Dumnezeu si tot ce are El iti pune la dispozitie."

(de citit! si recitit!)

Multumesc, my best friend :)

Tu esti bucuria mea!

Razele soarelui patrunse printre draperiile purpurii ale incaperii si brazda chipul obosit al lui Eleanor. Cand lumina ajunse in dreptul ochiilor firavei fiinte, aceasta ii deschise larg, fiind putin ametita si din cauza luminii, dar mai mult ca sigur din cauza a ceea ce s-a intamplat cu mai putin de 24 de ore in urma. Se ridica din pat buimacita. Isi observa glezna piciorului drept instabila. Ridica pantalonul si vazu cateva zgarieturi adangi in piele. Nu-si putea aminti ce s-a intamplat, dar un lucru o ingrozea: nu stia unde se afla. Gasi o oglinda aproape de fereastra. O apuca dintr-o smucitura, iar acum se uita tina la ea, la fata ei. O fata atat de gingasa, putin creola, cu ochii atat de tristi si palizi, iar parul ei parca era rupt dintr-o bucata de ciocolata cu caramel. Era ea. Ii trecu prin minte gandul ca e frumoasa, dar il alunga repede... Se gandi o clipa la privelistea inimii ei. Se intreba cum arata, daca era colorata sau plina de rani si vanatai... Ofta adanc: "Ah, daca as putea-o vedea!..." Se deschise usa incetisor, iar ea tresari. Pasi in incapere o batranica cu ochii blajini, dar u fata imbujorata. Incetini pasul si zambi:
- "Buna dimineata, Eleanor! Ce mult ai dormit! Asteptam de mult sa te trezesti... Ti-am adus o ceasca cu ceai. Cum te simti?"
In timp ce batranica aseza ceasca cu grija pe masuta de langa pat, Eleanor o privea cu ochii mari, nedumerita:
- "Ma scuzati, dar cine sunteti? Si unde ma aflu? Ce s-a intamplat?"...
Batranica se apropie, ii mangaie obrazul :
- "Linisteste-te, draga mea, aici esti in siguranta.. O sa-ti povestesc totul de la cap la coada. Haide aseaza-te aici si-am sa-ti napadesc povestea..."
Eleanor ramase tacuta; se aseza pe marginea patului si incuviinta din cap sa inceapa.
- "Ei bine, scumpo, eu sunt Sandra. Te-am vazut ieri, in parc sezand pe o banca. Chiar cand am trecut prin dreptul tau mi-ai atras privirea. M-am uitat la fata ta atat de gingasa si mi-a cazut privirea pe zgarietura de la gat care nu parea foarte veche. M-am asezat pe o banca din apropiere, insa privirea imi era atintita asupra ta. Plangeai cu atat amar si nu-ti pasa ca te vedeau cei din jur, Iti plangeai durerea si nimanui nu parea sa-i pese, nimeni nu parea ca ti-o intelege. Trecuse ceva vreme, si m-am ridicat pornita sa vin sa-ti vorbesc, insa tu ai pornit spre iesirea din parc. Am iutit pasul sa te ajung, insa tu ai inceput sa fugi. <> ai intors brusc capul, iar picioarele iti erau fixate in mijlocul autostrazii. Nu stiam daca spre mine ai intors capul sau a fost o ultima privire spre trecut. Mi-am dat seama mai apoi ca era o ultima privire asupra vietii tale pentru ca din fata batea lumina farurilor unui camion; un clanxon strident se auzi in apropiere si un mototol de hartie zbura in sus. Am reusit sa ajung la timp sa te trag din fata masinii. Prin faptul ca te-ai opus, ti s-a miscat putin osul gleznii si lovindu-te de beton ti s-a fracturat. Te-am adus aici, este un spital privat, al unui vechi prieten de-al meu, asa ca te poti simti ca acasa. Acuma spune-mi Eleanor, ce s-a intamplat, de ce esti atat de amarata?"
Eleanor o privea buimacita, incepea sa-si aminteasca...
- "Adica mi-ati salvat viata?? De ceee?! ...eu vroiam sa mor... De ce m-ati oprit?"
- "De ce? Ei bine, de cand te-am zarit prima data ti-am vazut inima inlantuita... si grea de la atatea lanturi ce atarna de ea..."
- "Inima mea? Asa arata?... vreau sa o vad si eu..."
- "Da... Nu ti-o poti vedea decat in lumina Cuvantului divin, in sinceritate si apropiere de cer. Asa cum intr-o apa limpede fata raspunde fetei din balta, tot asa si inima lui Dumnezeu raspunde inimii tale, daca tu cauti sa te infatisezi in locul unde apa tulbure se limpezeste, prin prezenta Sa. Dar spune-mi copila mea, ce te apasa? De ce esti atat de trista?..."
- "Nu va pot spune! Nici macar nu va cunosc. Lasati-ma in pace!"
- "Desigur, draga mea... Mie nu-mi poti spune, nu am nici un drept, dar spunei lui Isus, deabia asteapta sa-i povestesti tristul tau suspin... El te iubeste!"
- "Isus, nu! nu!"
Intinse mana si apuca ceasca cu ceai , sorbi putin din ceaiul fierbinte si incepu sa tremure...
- "Isus nu ma mai iubeste! Stati sa va spun. Cand aveam doar 10 ani tatal meu m-a parasit, dupa putina vreme si mama. Am ramas singura. Am cunoscut mii si mii de oameni, unii imi aratau mila, altii se foloseau numai de mine, iar eu eram atat de naiva, incat ii credeam pe toti. Am ajuns sa fiu o usa pe care intra si iesea oricine dorea. Eram o ruina, atat de goala... Intr-o buna zi s-a apropiat de mine iubirea... Era o zi de vara, cand niste pasi s-au apropiat de mine si un porumbel alb, pe care mai apoi l-am numit Megg, a batut din aripi pentru prima data in privirea mea umbrita. Megg a fost trimis de Dumnezeu sa aduca iubirea in viata mea. Ma simteam atat de importanta, ca o printesa. Dumnezeu ma iubea... mi-a asezat curcubeul ca si coroana pe cap, a lasat ploaia sa-mi aghete rochia cea alba de trupu-mi plapand, iar frunzele aurii au fost lasate la picioarele mele pentru a pasi cu indrazneala insotita de ele. M-am apropiat de cel pentru care am simtit ca inima imi sare din piept afara, gata sa-l imbratiseze in orice moment. Pentru prima data, am privit un licar de iubire. Aaron, el e iubirea vietii mele... Mi-a aratat atata iubire, m-a cuprins cu atata drag in ale sale brate, chiar si atunci cand eu refuzam sa mai cred, sa mai sper. M-a sprijinit in orice moment in care am avut nevoie, m-a iertat ori de cate ori l-am intristat cu ceva. Mi-a pus Adevarurile Sfinte in inima, imi vorbea cu atata gingasie... semana cu Isus atat de mult... Iar eu, eu am refuzat iubirea... sunt atat de rea!
Inainte sa ajung in parc, ieri... am fost la el; I-am spus ca nu vreau sa mai aud niciodata de el; l-am ranit si in ciuda ranilor pe care le-am facut acestui suflet, nu inceta sa ma priveasca cu iubire... Mi-a dat un bilet pe care l-am mototolit in buzunar si am plecat. Cand am ajuns in parc l-am citit, acest om ma uimea si totusi eu l-am respins: <>
Am inceput sa plang fara incetare... imi doream sa mor cu orice pret. Am mai incercat de cateva ori, asa se explica si rana de la gat. Mi-am dat seama ca daca nu mor acest om o sa sufere mereu din cauza mea. Mi-am spus ca daca il iubesc, trebuie sa mor. Asa ca m-am ridicat de pe banca si m-am indreptat spre autostrada, stiind ca nimic nu ma putea opri. Ajunsa in fata acelor faruri mi-am intors privirea pentru a da drumul biletului de la Aaron. In rest nu-mi mai amintesc decat ca simteam ca sunt trasa intr-o parte si apoi o durere groaznica la glezna. Asadar cum ma mai poate iubi Isus, cand eu sunt atat de groaznica?"
- "Asa cum Aaron continua sa te iubeasca dupa tot ce i-ai facut, cu mult mai mult te iubeste Isus. Aminteste-ti ca El a pasit cu propriile Sale talpe pe acest pamant murdar, pentru tine; aminteste-ti ca El te-a iubit inainte de a te naste. Te-a sapat cu drag in palmele Sale si a purtat crucea umilit si smerit. Ceea ce L-a tinut pe cruce a fost dragostea ce o purta pentru tine! Stia de la inceput tot ce vei face, si totusi nu a renuntat si a continuat sa lupte pentru tine! L-a trimis pe Aaron in viata ta doar pentru a-ti arata ca nu te-a uitat, ca inca te iubeste... ca ai mare pret in ochii Sai, si ca esti foarte valoroasa! Intoarce-te la Aaron; iubeste-l asa cum te-a iubit si Isus pe tine. Schimba-te! Uita de trecut si mergi inainte! Nu te da batuta!"
Eleanor isi muta privirea spre fereastra si dupa ce isi drese glasul spuse :
- "Da, aveti dreptate. Ei ma iubesc cel mai mult pe lumea aceasta, iar eu ii resping? Oh... Iarta-ma Dumnezeule!..."
Sari grabita din pat, schiopatand pornise spre usa, intoarse o ultima privire spre Sandra:
- "Aceasta este o ultima privire spre viata ce o las in urma si nu-mi pare deloc rau, stiu ca ceea ce ma asteapta este mult mai bun. Multumesc batranic-o! Dumnezeu sa te binecuvinteze!"

[2 luni mai tarziu]

Eleanor se plimba prin parc de mana cu Aaron. Erau atat de fericiti amandoi. S-au oprit, asezandu-se pe aceeasi banca care fusese cutremurata de suspinele ei, in acea zi umbrita. O batranica ii zari rugandu-se in taina si se apropie de ei:
- "Dragii mei, ce ma bucur sa va vad atat de fericiti!"
Eleanor isi ridica privirea:
- "Oh, Sandra! Ce ma bucur sa te revad! Te rog, vino sa te rogi impreuna cu noi... Dumnezeu este atat de minunat!!"
Eleanor deschise Biblia citind duios:

"Inaintea Fetei Tale sunt bucurii nespuse,
si desfatari vesnice in dreapta Ta."
Marit sa fie Domnul!:)

Semnat: Nooni.

vreau..

asteptam sa ma inghita marea, asteptam sa ma ia.. imi doream sa ma inghita valurile, sa ma duca departe de tot..departe de ce e pe pamant.. vroiam sa dispar in largul marii.. cand un Glas mi-a soptit incetisor "esti iubita! inca esti iubita! Esti mai de pret decat margaritarele, imbracata cu tarie si slava. Esti o binecuvantare pentru familia ta chiar daca uneori uita sa ti-o spuna, esti o binecuvantare pentru prietenii tai chiar daca ei uita sa te laude... Esti o faptura minunata a creatiei lui Dumnezeu, si de care El se foloseste in lucrarea Sa pe pamant, nu ca nu ar putea singur, ci pentru ca vede dorinta din tine de a sluji lui Dumnezeu!"


Multumesc, aveam mare nevoie de aceste cuvinte!:) >:D<

desculta

mergeam desculta pe drum si ma plangeam ca nu mai pot, dar a aparut un om fara picioare..